Panasonic va plăti 280 de milioane de dolari pentru a soluționa acuzații de corupție în SUA

Panasonic a convenit să plătească 280 milioane de dolari pentru a-și soluționa acuzațiile potrivit cărora una dintre diviziile sale de business, Panasonic Avionics (ce se ocupă de platformele de entertainment din avioane), a încălcat legile americane de combatere a corupției. Pe bursa de la Tokyo, acest anunț a avut un impact asupra acțiunilor Panasonic de -2.3%.

Titlurile din presa românească au descris acest caz cu cuvinte precum ”amendă-record”, ”vrea să primească amenda” și ”scapă de acuzațiile de corupție” – toate acestea indicând o slabă înțelegere a modului în care funcționază legea FCPA. De fapt, lucrurile stau diferit.

Investigația privind această divizie a Panasonic (Avionics) a fost anunțată încă din martie 2013 în Wall Street Journal. În februarie 2017, Panasonic a recunoscut public că este investigată. Iar acum autoritățile americane, Department of Justice (DOJ – echivalentul Ministerului Justiției) și Securities and Exchange Commission (SEC – echivalentul ASF), au anunțat că Panasonic Avionics ar fi ascuns plăți către consultanți din Orientul Mijlociu și Asia, prestând puțin sau deloc în contul acelor plăți, astfel compania a încălcat reglementările prevăzute de legea Foreign Corrupt Practices Act (FCPA) și Sarbanes-Oxley.

Ca parte a acordului cu autoritățile americane, Panasonic Avionics a fost de acord să plătească o amendă penală de 137 milioane de dolari către DOJ, în timp ce societatea-mamă va plăti 143 de milioane de dolari către SEC sub forma reținerii fondurilor dobândite ilegal.

Amenda primită în SUA este foarte problematică pentru Panasonic deoarece în ultimii ani președintele companiei, Kazuhiro Tsuga, a încercat să schimbe modelul de business dinspre piața produselor electronice de larg consum către piețele specializate de tehnologie.

În documentele prezentate în instanță, Panasonic Avionics a recunoscut oferirea unui job de consultant unei persoane care era totuși angajată de o companie aeriană (deținută de stat) din Orientul Mijlociu. Acest consultant, angajat în ambele companii, a fost implicat activ în negocierea contractului pentru Panasonic Avionics. Ulterior, Panasonic Avionics a plătit acestui consultant $875.000 pe o perioadă de șase ani, iar compania a înregistrat profituri de peste $92 milioane datorită contractului pentru care acest consultant a fost implicat (în timp ce era angajat al companiei aeriene).

Panasonic Avionics a înregistrat în mod greșit plățile acestea drept “plăți consultant”, ceea ce a determinat Panasonic să le catalogheze incorect drept “cheltuieli de vânzare și cheltuieli administrative” în registrele proprii.

Panasonic Avionics a recunoscut, de asemenea, că a ascuns utilizarea a 13 agenți de vânzări în Asia, activitate ce nu a respectat cerințele interne de evaluare (due diligence) ale companiei (aceștia au primit avize negative pe parcursul derulării evaluării dar aceste avize au fost ignorate). Ulterior, acești agenți au fost angajați de către o companie furnizoare de servicii pentru Panasonic Avionics, în total $7 milioane fiind plătite către acești agenți.

În relația cu autoritățile americane, DOJ și SEC, Panasonic a fost apărată de o echipă condusă de Ron Machen (fost procuror) din partea casei de avocatură ”Wilmer Cutler Pickering Hale and Dorr”.

Problemele procedurale

Acest caz a demonstrat că efectuarea verificărilor (”due diligence”) este un factor esențial în performanța unui sistem de prevenire a mitei și corupției. De aceea, nu este îndeajuns să fie parcursă această verificare sau să fie prezentată o certificare pentru a asigura integritatea partenerilor. Chiar dacă o verificare de tip due diligence este o componentă importantă și orice companie ar trebui să parcurgă acest pas în relația cu partenerii săi de afaceri, cel puțin la fel de importantă este relația de după semnarea contractului.

În cazul Panasonic, evaluarea a fost tardivă deoarece Panasonic Avionics a solicitat terților să fie dețină un certificat TRACE International. Pentru că angajații Panasonic Avionics nu au putut să îi contracteze direct pe acești terți,  au căutat să îi folosească prin intermediul unei companii (cu rol de agent de vânzări, caz des întâlnit în mediul de business sub formă de reseller sau business development consultants) ce avea deja contract cu Panasonic Avionics și care avea deja o certificare TRACE. Mergând pe ideea că deja dețineau această certificare, Panasonic Avionics nu a mai parcurs o evaluare a de tip due diligence.

Alexandra Wrage, președintelele TRACE International, a declarat într-un articol din Wall Street Journal (WSJ) că evaluările de tip due diligence sunt ”un proces, nu un eveniment”. Altfel spus, evaluarea este unul dintre pașii neceasri pentru a preveni incidența mitei și a corupției dar este doar un pas din ciclul de viață al managementului riscurilor specifice terților.

Există un proces în cinci etape în ciclul de viață al managementului riscurilor terților. Acestea sunt:

​​(1) Justificarea respectivei relații (afaceri);

(2) Folosirea unor chestionare adaptate profilului de risc al companiei;

(3) Evaluarea (due diligence);

(4) Semnarea contractului cu toate clauzele specifice incluse;

(5) Gestionarea și evaluarea relației cu respectivul partener de afaceri.

Fiecare pas se bazează pe cel de dinainte iar dacă se înregistrează un eșec la unul dintre acești pași, acela pune presiune pe celălalți. Dar pasul cu cel mai mare impact și cea mai mare responsabilitate este ultimul, acela de gestionare a relației după semnarea contactului. Dacă nu puteți demonstra că gestionați eficient și transparent relația după semnarea contractului, atunci admiteți că nu aveți nicio idee dacă partenerul cu care sunteți într-o relație contractuală respectă cerințele impuse și, cu siguranță, nu aveți nicio siguranță că acesta nu încalcă cerințele prevăzute de către FCPA.

În cazul de față, este foarte clar că sistemul de prevenție al Panasonic a fost un eșec total, controalele lor interne nefiind eficiente. Chiar dacă mecanismul de a ascunde agenții de vânzări corupți prin intermediul altor companii (agenți ce nu au fost identificați nici în faza de evaluare nici pe parcursul derulării contractului) nu a semnalat nicio îngrijorare, mai alarmant pentru performanța sistemului de prevenire al Panasonic a fost faptul că nu a existat nicio măsură de control care să detecteze plata comisioanelor către terțe părți aprobate anterior.

Un semnal clar al unei probleme trebuia să fi fost faptul că au cresut comisioanele plătite către parteneri autorizați (agenții de vânzări ce dețineau o certificare TRACE) care angajaseră acei agenți cu probleme. În plus, a existat o creștere semnificativă a sumelor plătite acelor parteneri, un astfel de partener aprobat primind între 2008 și 2010 în jur de 3.7 milioane de dolari. La un alt punct, același partenet aprobat a reprezentat aproximativ 47 de clienți, prin intermediul a 13 sub-agenți care au primit peste 7 milioane de dolari sub formă de comisioane folosite pentru a da mită.

Chiar și așa, acestea nu erau cele mai mari probleme înregistrate la Panasonic Avionics. Această subsidiară a dat dovadă de o încălcare flagrantă a principiilor de bună guvernare și controale interne manageriale. Aceste probleme au fost evidențiate prin existența unui “Buget al cabinetului președintelui” care era controlat de un anume ”PAC Executive 1”. Acești bani erau exclusiv și integral la discreția PAC Executive 1 și nu au fost verificați sau aprobați în vreun fel de către angajații sau structurile operaționale ale Panasonic.

Acest buget depășea câteva sute de mii de dolari anual și a fost înregistrat în contabilitatea generală a  Panasonic Avionics în diferite categorii, inclusiv sub formă de decontare a călătoriilor, salarizare sau consultanță.

Pentru mai mult de șapte ani, Executivul PAC 1 “a folosit Bugetul cabinetului președintelui pentru a efectua plăți către mai mulți indivizi, inclusiv consultanți care au efectuat o activitate minimală sau niciun fel de activitate pentru Panasonic Avionics, cu puțină sau deloc supravegherea de către angajații companiei”.

Problemele Panasonic în România

În anul 2014, Consiliul Concurenţei a sancţionat cu amenzi în valoare totală de 56.487.840 lei (aproximativ 12,7 milioane euro) 14 companii membre ale asociaţiilor ROREC şi ECOTIC pentru încheierea unor înţelegeri anticoncurenţiale în cadrul campaniilor de tip buy-back.

Autoritatea de concurenţă a amendat opt companii membre ROREC pentru încheierea unei înţelegeri privind controlul vânzărilor şi fixarea discounturilor pe care le puteau acorda în cadrul campaniilor de buy-back. În acest fel, au fost afectaţi consumatorii ce ar fi putut beneficia de reduceri mai mari în campaniile buy-back.

În cadrul aceleiaşi investigaţii, şase companii membre ale asociaţiei ECOTIC au fost sancţionate pentru crearea unui mecanism similar cu cel al asociaţiei ROREC în cadrul campaniilor de tip buy-back iniţiate în februarie 2009.

Această decizie a fost contestată în instanță de către Panasonic. În Octombrie 2017, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a confirmat definitiv încălcarea legii concurenţei de către Panasonic Marketing Europe GmbH Wiesbaden Germania prin participarea la o înţelegere anticoncurenţială în cadrul campaniilor de tip buy-back, alături de alte companii active pe piaţa comercializării de echipamente electrice şi electronice (EEE). De asemenea, instanţa a menţinut amenda aplicată companiei de 209.597 lei.

Surse

https://www.ft.com/content/0d9089bc-4ce0-11e8-8a8e-22951a2d8493

https://www.justice.gov/opa/pr/panasonic-avionics-corporation-agrees-pay-137-million-resolve-foreign-corrupt-practices-act

https://www.wsj.com/articles/SB10001424127887323361804578390681535147150

https://news.panasonic.com/global/press/data/2017/02/en170202-7/en170202-7-1.pdf https://www.law.com/nationallawjournal/2018/04/30/wilmers-ron-machen-negotiated-panasonics-280m-foreign-bribery-penalties/?slreturn=20180401152806

http://www.capital.ro/consiliul-concurentei-a-castigat-irevocabil-procesul-cu-panasonic.html

http://www.bizlawyer.ro/stiri/tranzactii/consiliul-concurentei-a-castigat-irevocabil-procesul-cu-panasonic

https://www.sec.gov/litigation/admin/2018/34-83128.pdf

https://www.justice.gov/opa/press-release/file/1058466/download?utm_medium=email&utm_source=govdelivery

https://www.justice.gov/opa/press-release/file/1058471/download?utm_medium=email&utm_source=govdelivery

https://www.justice.gov/opa/pr/panasonic-avionics-corporation-agrees-pay-137-million-resolve-foreign-corrupt-practices-act

https://www.sec.gov/news/press-release/2018-73

https://blogs.wsj.com/riskandcompliance/2018/05/02/the-morning-risk-report-panasonic-case-highlights-limits-to-due-diligence/

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *