Mita și corupția în sănătate

S-au identificat cinci domenii de manifestare a corupției în sistemul de sănătate – achiziții publice, servicii medicale, bugetare, accesul personalului în sistemul medical și autorizarea farmaciilor”Laura Codruța Kovesi, procuror șef al Direcției Naționale Anticorupție (DNA)

Statisticile recente ale Direcției Naționale Anticorupție (DNA) arată că mita din sănătate este mai mare decât în alte domenii și poate ajunge până la 25% din valoarea contractelor. Procurorii anticorupție au identificat cinci domenii în care se petrec cele mai multe acte de corupție, cu prejudicii de milioane de euro. Iar uneori, mita luată dintr-o parte ajunge în alte mâini, tot sub formă de mită.

 

Laura Codruța Kovesi, procuror șef al DNA a amintit că 68% dintre români percep corupţia ca pe un fenomen care le afectează viaţa de zi cu zi. Este un procentaj aproape dublu față de media UE. Din dosarele DNA rezultă că, în domeniul achizițiilor publice, mita este între 5% și 25% din valoarea facturilor, un procent mai mare decât în alte domenii. În infrastructură, de exemplu, mita este de 2% din valoarea contractului.

Mita se dă direct managerului de spital sau este mascată prin servicii fictive ale unor firme de consultanță care sunt ale managerului sau ale unor apropiați ai managerului. Mai mult, în acest scop au fost înființate firme offshore, tocmai pentru a primi foloasele sau banii dați drept mită. În ceea ce privește serviciile medicale, pacienții dau bani personalului medical. În acest caz valoarea mitei nu este mare, dar problematică este ritmicitatea actului.

Cazurile în care mita este primită și dată mai departe au loc cu precădere în domeniul bugetării instituțiilor medicale.

Au fost identificate următoarele caracteristici ale corupției: bugetarea este condiționată de plata nelegală, lunară, a unei sume fixe de către managerul respectivei instituții medicale, președintelui Casei Județene de Asigurări de Sănătate; demersul legal de negociere, semnare, executare a contractului de finanțare și urmărirea plăților este dublat de un demers nelegal de negociere și primire a mitei; existau suspiciuni că banii folosiți pentru mită erau proveniți tot din mită. În domeniul bugetării unităților medicale, mita poate reprezenta un mecanism de supraviețuire instituțională”, se arată într-un comunicat al DNA.

În unele cazuri, banii din mită proveneau tot din mită. Directorul spitalului solicita mită pe care o dădea tot ca mită”, a spus Kovesi.

Mită dau și cei care vor să se angajeze într-o instituție medicală de stat. „Tarifele” sunt fixe și toată lumea știe cât și cui trebuie să dea. De exemplu, pentru un post de infirmier se plătesc 1.500 de euro, pentru unul de asistent – 1.500 de euro, pentru registrator medical – 1.500 de euro.

În ceea ce privește autorizarea farmaciilor, este vorba despre plăți nelegale pentru facilitarea emiterii autorizațiilor într-un timp mai scurt decât cel uzual. Darea de mită reprezenta un imbold pentru respectarea termenului legal, în condițiile în care solicitanții au depus dosare corecte și complete, arată DNA.

 

Ce este corupția?

Corupția este abuzul sau complicitatea la abuzul, a poziției publice sau private, a puterii sau a autorității de a beneficia pentru sine, pentru un grup, pentru o organizație sau pentru și prin alții aproapiați (în cazul în care beneficiile pot fi financiare, materiale sau nemateriale).

Corupția este larg răspândită în sectorul medical și reprezintă o problemă majoră.
Totuși, nu există o definiție completă și universal acceptată asupra definirii corupției. Unele organizații, cum ar fi Organizația Națiunilor Unite, nici măcar nu încearcă să definească corupția, ci doar enumeră un set de practici ce pot fi considerate corupte.

Cheltuielile pentru sănătate au crescut constant în ultimii zece ani, statul român cheltuind în 2016 estimativ 30,3 miliarde de lei (7.138 lei per pacient), dar o mare parte din bani se scurg în buzunarele clientelei politice a sistemului³. Experţii susţin că cele mai importante fapte de corupție în sistemul medical vizează modul în care se fac achizițiile publice.

 

41 de cazuri de corupţie la nivel înalt

În perioada 2015-2017², s-au înregistrat nu mai puţin de 41 de cazuri de corupţie la nivel înalt în sistemul medical: 22 la Casa Naţională de Asigurări de Sănătate (patru foști președinți ai CNAS urmăriți penal: unul pentru implicare în decontări fictive de milioane de euro, altul pentru mită de milioane de euro, ceilalți doi pentru abuz în serviciu), două la Ministerul Sănătăţii, un caz la Agenţia Naţională a Medicamentului, precum şi unul la Direcţia de Sănătate Publică.

În plus, statisticile Observatorului Român de Sănătate relevă că 15 manageri de spitale au fost condamnaţi sau sunt cercetaţi pentru acte de corupţie, cele mai multe cazuri fiind înregistrate în Bucureşti: Spitalul de Arşi, Institutul Ana Aslan, Spitalul Floreasca, Spitalul Malaxa, Spitalul de Oftalmologie, Spitalul Sf. Ioan.

Eurobarometrul 397 (studiu al Comisiei Europene publicat în februarie 2014) arată faptul că fenomenul corupției în domeniul medical nu este unul izolat.

În general, corupția percepută în domeniul asistenței medicale este corelată cu nivelurile generale de corupție percepută. Conform Eurobarometrului 397, în anul 2014 subiecții intervievați au răspuns afirmativ în propo

rție de 67% la întrebarea despre opinia acestora față de răspândirea cazurilor de mită și abuz de poziție în cadrul sectorului medical românesc.

 

Cum poate ajuta standardul de management anti-mită ISO 37001

Standardul ISO 37001 se aplică tuturor organizațiilor (sau părți ale unei organizații), indiferent de tip, mărime, industrie, sau dacă acestea sunt publice, private sau non-profit. Certificarea ISO 37001 îi permite organizației să implementeze controale care o va ajuta să prevină, să detecteze și să soluționeze cazurile de mită, precum și să promoveze o cultură etică de afaceri.

Acest standard de management se adresează riscurilorla care sunt expuși angajații și partenerii unei organizații. Sistemul de management anti-mită ISO 37001 se bazează pe o serie de măsuri și de mijloace de control, inclusiv pe linii directoare de susținere, specifică cerințe privind următoarele aspecte:

  • adoptarea unei politici și a unor proceduri de combatere a mitei și corupției;
  • demonstrarea de catre management a leadership-ului și a angajamentului în vederea minimizării expunerii la riscuri;
  • instruirea în spiritul combaterii corupției;
  • desemnarea unei persoane care să supervizeze conformitatea cu aceasta politică;
  • evaluarea riscurilor de mită și corupție specifice unor proiecte sau unor parteneri comerciali;
  • implementarea de mijloace de control financiare, comerciale sau contractuale, precum și în domeniul achizițiilor;
  • inițierea de proceduri de raportare, monitorizare, anchetare, precum și de audituri;
  • acțiuni corective și îmbunătățire continuă.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *